Iată ce am găsit pe 
http://psiholog.proeducation.md/parinti/17.html :
„Se pare că primii născuţi şi copiii unici reuşesc mai bine la şcoală decât ceilalţi: ei obţin rezultate uşor mai ridicate la şcoala şi la testele de inteligenţă şi au mai multe şanse de a fi admişi la cele mai bune universităţi. Asta pentru că au o stimă de sine mai înaltă? Ar fi fost, în acelaşi timp, prea simplu... şi prea nedrept. De fapt, nu totul e roz pentru primii născuţi, care vor fi mai puţin destinşi în societate şi mai puţin populari decât mezinii. Aceştia vor beneficia, deci, de un alt tip de stimă de sine, centrată mai mult pe relaţii sociale, decât pe performanţe. Cum se explică asta? Prin chestiunea teritoriului. Pentru a răspunde aşteptărilor părinţilor, cel mai mare îşi va investi stima de sine în reuşită şi performanţă, în timp ce, dat fiind că locul de elev bun este ocupat, mezinul va beneficia de relaţionări.”
E cât se poate de adevărat și verificat de propria persoană.
În timp ce eu, cea mai mare, eram preocupată să obțin succese la școală, la învățătură, participând la olimpiade, citind foarte mult și educându-mă în stil autodidact, sora mea era cea a carei companie era mereu preferată, cea care smulgea zâmbete și laude, care avea mulți prieteni și mult-râvnita aprobare a părinților, în ciuda rezultatelor ei școlare mediocre.
La fel și în cazul fetelor mele, Alexandra e mereu preocupată să învețe ceva nou, mereu înaintea vârstei ei, iar Andreea e mai sociabilă, are preocupări mai mondene.
Ultima preocupare a Alexandrei este să-și facă o mapă cu toate diplomele primite de ea, de care e foarte mândră.
http://psiholog.proeducation.md/parinti/17.html :„Se pare că primii născuţi şi copiii unici reuşesc mai bine la şcoală decât ceilalţi: ei obţin rezultate uşor mai ridicate la şcoala şi la testele de inteligenţă şi au mai multe şanse de a fi admişi la cele mai bune universităţi. Asta pentru că au o stimă de sine mai înaltă? Ar fi fost, în acelaşi timp, prea simplu... şi prea nedrept. De fapt, nu totul e roz pentru primii născuţi, care vor fi mai puţin destinşi în societate şi mai puţin populari decât mezinii. Aceştia vor beneficia, deci, de un alt tip de stimă de sine, centrată mai mult pe relaţii sociale, decât pe performanţe. Cum se explică asta? Prin chestiunea teritoriului. Pentru a răspunde aşteptărilor părinţilor, cel mai mare îşi va investi stima de sine în reuşită şi performanţă, în timp ce, dat fiind că locul de elev bun este ocupat, mezinul va beneficia de relaţionări.”
E cât se poate de adevărat și verificat de propria persoană.
În timp ce eu, cea mai mare, eram preocupată să obțin succese la școală, la învățătură, participând la olimpiade, citind foarte mult și educându-mă în stil autodidact, sora mea era cea a carei companie era mereu preferată, cea care smulgea zâmbete și laude, care avea mulți prieteni și mult-râvnita aprobare a părinților, în ciuda rezultatelor ei școlare mediocre.
La fel și în cazul fetelor mele, Alexandra e mereu preocupată să învețe ceva nou, mereu înaintea vârstei ei, iar Andreea e mai sociabilă, are preocupări mai mondene.
Ultima preocupare a Alexandrei este să-și facă o mapă cu toate diplomele primite de ea, de care e foarte mândră.
.JPG)
