Alexandra a compus ieri o poezie care mie mi s-a părut destul de haioasă ca să o reproduc aici:
„Andreiuța, sora mea,
Face numai ce vrea ea.
Se sucește, se-nvârtește,
Se sucește, se-nvârtește,
Pe tata îl păcălește.
Când nu-i iese socoteala,
Iute-ncepe smiorcăiala.”
Când am întrebat-o ce titlu îi pune creației ei, a răspuns că nu e creație, e realitate. :-D
No comment!