O să vă povestesc acum despre mine și modul în care am reușit să mă reinventez.
Crescută într-o familie de profesori de matematică, cu exces de reguli și lipsa autonomiei, vă puteți închipui că nu aveam o stimă de sine prea ridicată, ba chiar sufeream de o mulțime de complexe.
Eram retrasă, tăcută, preferând compania cărților în locul oamenilor.
Pentru mine a fost ca o descătușare momentul în care am realizat că nu exist pentru a face pe plac celor din jurul meu, că nu trebuie să mă supun pretențiilor lor, că nu trebuie să le suport ironiile și nu sunt obligată să le accept criticile exagerate.
Fiind o adolescentă rebelă, neadaptată, neînțeleasă și nefericită, dar o fire ambițioasă și cu sete de cunoastere, am descoperit, la un moment dat, Existențialismul lui Jean-Paul Sartre.
O lume nouă s-a deschis atunci în fața mea, o lume în care puteam face ce voiam, când voiam și cum voiam, atâta timp cât îmi asumam răspunderea pentru consecințele actelor mele.
Aceasta a devenit un scop în viață pentru mine: independența emoțională.
În momentul în care am reușit să mă desprind ideatic de sub dominția paternă, imaginea mea despre mine a suferit schimbări radicale.
Am ajuns să-mi regândesc propria imagine bazându-mă în special pe feed-back-urile pozitive pe care le primeam de la cei din jur, iar încrederea mea în mine a crescut considerabil. Acest fapt s-a repercutat rapid asupra felului în care eram perceputa în cercurile pe care le frecventam și asta a dus la o evoluție în spirală spre ceea ce sunt astăzi.
Și acum e valabil ceea ce mi-am impus în urmă cu mulți ani, idealul meu de fericire: sunt liberă să fac ce vreau, când vreau și cum vreau.
Și reușesc.
Am descoperit gândirea pozitivă, încerc întotdeauna să văd partea plină a paharului și am devenit o ființă optimistă, plină de viată, înconjurată de prieteni care apelează la mine ca să le ridic moralul pentru că, așa cum îi spun mereu fiicei mele, „ e mai bine să râzi decât să plângi!”
Când privesc în urmă, la ființa plăpândă, retrasă și tăcută, nu mă mai regăsesc în ea, dar îi sunt recunoscatoare pentru curajul de a se reinventa.